Întrebarea fișei: Cum calculezi $A^{2026}$, sau chiar $A^n$, fără să înmulțești matricea cu ea însăși de 2025 de ori?
Pornim de la ce știi
Patru verificări rapide. Dacă una dintre ele îți ridică probleme, notează-o: la ea revii prima.
-
Calculează $A^2=A\cdot A$ pentru $A=\begin{pmatrix}1&2\\3&4\end{pmatrix}$.
-
Dezvoltă $(x+1)^4$ cu binomul lui Newton.
Cât este $C_5^2$?
-
Completează: $\cos(a+b)=\ldots$ și $\sin(a+b)=\ldots$
Calculează $\cos\frac{2\pi}{3}$ și $\sin\frac{2\pi}{3}$.
-
Află restul împărțirii lui 2026 la 3, la 4 și la 6.
Teorie pe scurt
Pentru fiecare metodă: când o folosești, pașii (în chenarul gros) și un exemplu rezolvat. La final găsești firul logic care te ajută să alegi metoda.
Definiție
Fie $A\in\mathcal{M}_p(\mathbb{C})$ o matrice pătratică. Puterile lui $A$ se definesc prin $A^1=A$ și $A^{n+1}=A^n\cdot A$, pentru $n\in\mathbb{N}^*$. Prin convenție, $A^0=I_p$.
De reținut
$A^m\cdot A^n=A^{m+n}$, $\quad (A^m)^n=A^{mn}$, $\quad (kA)^n=k^nA^n$ pentru orice număr $k$.
Atenție! Înmulțirea matricelor nu este comutativă. În general $(AB)^n\ne A^nB^n$ și $(A+B)^2=A^2+AB+BA+B^2$, nu $A^2+2AB+B^2$.
1. Calculez, intuiesc, demonstrez prin inducție
★ Metodă
Metoda inducției matematice
- Calculez $A^2$, $A^3$ (dacă e nevoie, și $A^4$).
- Observ ce elemente rămân la fel și cum se schimbă celelalte. Scriu forma bănuită a lui $A^n$ ca propoziție $P(n)$.
- Verific $P(1)$.
- Presupun $P(k)$ adevărată și calculez $A^{k+1}=A^k\cdot A$. Obțin $P(k+1)$.
Exemplul 1 · Inducție
Calculează $A^n$ pentru $A=\begin{pmatrix}2&1\\0&1\end{pmatrix}$.
Pasul 1. $A^2=\begin{pmatrix}4&3\\0&1\end{pmatrix}$, $\ A^3=\begin{pmatrix}8&7\\0&1\end{pmatrix}$.
Pasul 2. Pe prima poziție apar puterile lui 2, iar alături un număr cu 1 mai mic. Bănuiesc $P(n)\colon A^n=\begin{pmatrix}2^n&2^n-1\\0&1\end{pmatrix}$.
Pasul 3. Pentru $n=1$ obțin $\begin{pmatrix}2&1\\0&1\end{pmatrix}=A$ ✓.
Pasul 4. $A^{k+1}=\begin{pmatrix}2^k&2^k-1\\0&1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2&1\\0&1\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}2^{k+1}&2^k+2^k-1\\0&1\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}2^{k+1}&2^{k+1}-1\\0&1\end{pmatrix}$ ✓.
2. Puteri care se repetă
Uneori, după câteva înmulțiri, apare o matrice simplă: $I_p$, $-I_p$, $O_p$ sau chiar $A$ înmulțită cu un număr. Atunci puterile „se repetă” și nu mai ai nevoie de inducție pentru fiecare exercițiu.
★ Metodă
Metoda puterilor care se repetă
- Calculez $A^2$, $A^3$, … până apare $I_p$, $-I_p$, $O_p$ sau un multiplu al lui $A$.
- Dacă $A^k=I_p$, împart $n$ la $k$: $n=k\cdot q+r$, cu $0\le r<k$.
- Scriu $A^n=\left(A^k\right)^q\cdot A^r=A^r$ (cu $A^0=I_p$).
De reținut
$A^k=I_p\ \Rightarrow\ A^n=A^r$, unde $r$ este restul împărțirii lui $n$ la $k$.
$A^k=-I_p\ \Rightarrow\ A^{2k}=I_p$.
$B^k=O_p\ \Rightarrow\ B^n=O_p$, pentru orice $n\ge k$ (matrice nilpotentă).
$A^2=kA\ \Rightarrow\ A^n=k^{n-1}A$, pentru orice $n\ge 1$.
Exemplul 2 · Puterile se repetă
Calculează $A^{2026}$ pentru $A=\begin{pmatrix}0&-1\\1&-1\end{pmatrix}$.
$A^2=\begin{pmatrix}-1&1\\-1&0\end{pmatrix}$, $\ A^3=A^2\cdot A=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}=I_2$.
$2026=3\cdot 675+1$, deci $A^{2026}=\left(A^3\right)^{675}\cdot A=A$.
Exemplul 3 · $A^2=kA$
Pentru $A=\begin{pmatrix}1&2\\2&4\end{pmatrix}$: $\ A^2=\begin{pmatrix}5&10\\10&20\end{pmatrix}=5A$.
Atunci $A^3=A^2\cdot A=5A^2=5^2A$ și, prin inducție, $A^n=5^{n-1}A$.
3. Binomul lui Newton
Matricea unitate comută cu orice matrice: $I_p\cdot B=B\cdot I_p=B$. De aceea, pentru $A=aI_p+B$ poți folosi binomul lui Newton. Metoda e rapidă când o putere a lui $B$ este $O_p$: suma se oprește după câțiva termeni.
De reținut
Dacă $XY=YX$, atunci $(X+Y)^n=\sum_{k=0}^{n}C_n^k\,X^{n-k}Y^k$.
Dacă $A=aI_p+B$ și $B^2=O_p$, atunci $A^n=a^nI_p+n\,a^{n-1}B$.
Dacă $A=aI_p+B$ și $B^3=O_p$, atunci $A^n=a^nI_p+n\,a^{n-1}B+\frac{n(n-1)}{2}\,a^{n-2}B^2$.
★ Metodă
Metoda binomului lui Newton
- Scriu $A=aI_p+B$. De obicei, $a$ este numărul care se repetă pe diagonala principală.
- Calculez $B^2$, $B^3$, … până obțin $O_p$.
- Aplic binomul lui Newton. Termenii care conțin $B^k=O_p$ dispar.
- Adun matricele rămase și verific formula pentru $n=1$.
Exemplul 4 · Binomul lui Newton
Calculează $A^n$ pentru $A=\begin{pmatrix}3&1&0\\0&3&1\\0&0&3\end{pmatrix}$.
$A=3I_3+B$, cu $B=\begin{pmatrix}0&1&0\\0&0&1\\0&0&0\end{pmatrix}$, $\ B^2=\begin{pmatrix}0&0&1\\0&0&0\\0&0&0\end{pmatrix}$, $\ B^3=O_3$.
$$A^n=3^nI_3+n\cdot 3^{n-1}B+\frac{n(n-1)}{2}\cdot 3^{n-2}B^2=\begin{pmatrix}3^n&n\cdot 3^{n-1}&\frac{n(n-1)}{2}\cdot 3^{n-2}\\0&3^n&n\cdot 3^{n-1}\\0&0&3^n\end{pmatrix}$$
Verificare: pentru $n=1$ obțin chiar $A$ ✓.
Atenție
Binomul lui Newton se aplică numai matricelor care comută. Pentru $X=\begin{pmatrix}1&0\\0&0\end{pmatrix}$ și $Y=\begin{pmatrix}0&1\\0&0\end{pmatrix}$ avem $XY\ne YX$. Verifică singur că $(X+Y)^2\ne X^2+2XY+Y^2$.
4. Relația Hamilton–Cayley (matrice de ordinul 2)
Orice matrice $A=\begin{pmatrix}a&b\\c&d\end{pmatrix}\in\mathcal{M}_2(\mathbb{C})$ verifică relația de mai jos. Numărul $a+d$ este suma elementelor de pe diagonala principală (urma matricei). Numărul $ad-bc$ este produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul celor de pe diagonala secundară.
De reținut
$$A^2-(a+d)\,A+(ad-bc)\,I_2=O_2$$
Cu $s=a+d$ și $p=ad-bc$: $\ A^2=s\,A-p\,I_2$. Demonstrația este un calcul direct: o faci tu, la exercițiul 5.
Din relație, orice putere a lui $A$ se scrie $A^n=x_nA+y_nI_2$. Înmulțind cu $A$ și înlocuind $A^2$:
$$A^{n+1}=x_nA^2+y_nA=(s\,x_n+y_n)\,A-p\,x_n\,I_2$$
Deci $x_{n+1}=s\,x_n+y_n$, $y_{n+1}=-p\,x_n$, adică $x_{n+2}=s\,x_{n+1}-p\,x_n$: o recurență liniară de ordinul 2, ca în fișa despre șiruri date prin recurențe. Ecuația ei caracteristică, $r^2-s\,r+p=0$, are aceiași coeficienți ca relația Hamilton–Cayley.
★ Metodă
Metoda relației Hamilton–Cayley
- Calculez $s=a+d$, $p=ad-bc$ și scriu $A^2=s\,A-p\,I_2$.
- Caut cazurile simple. Dacă $p=0$: $A^2=sA$, deci $A^n=s^{n-1}A$ (metoda 2). Dacă $s^2=4p$: $\left(A-\frac{s}{2}I_2\right)^2=O_2$ (metoda 3).
- Altfel, scriu $A^n=x_nA+y_nI_2$, cu $x_1=1$, $x_2=s$ și $x_{n+2}=s\,x_{n+1}-p\,x_n$.
- Rezolv recurența, scriu $y_n=-p\,x_{n-1}$ și verific formula pentru $n=1$ și $n=2$.
Exemplul 5 · Hamilton–Cayley
Calculează $A^3$ și $A^n$ pentru $A=\begin{pmatrix}4&-2\\1&1\end{pmatrix}$.
Pasul 1. $s=4+1=5$, $p=4\cdot 1-(-2)\cdot 1=6$, deci $A^2=5A-6I_2$. Atunci $A^3=5A^2-6A=5(5A-6I_2)-6A=19A-30I_2$.
Pașii 2–3. $p\ne 0$ și $s^2\ne 4p$. Scriu $x_{n+2}=5x_{n+1}-6x_n$, $x_1=1$, $x_2=5$.
Pasul 4. $r^2-5r+6=0$, $r_1=2$, $r_2=3$, deci $x_n=3^n-2^n$ și $y_n=-6x_{n-1}=3\cdot 2^n-2\cdot 3^n$.
$$A^n=(3^n-2^n)\,A+(3\cdot 2^n-2\cdot 3^n)\,I_2=\begin{pmatrix}2\cdot 3^n-2^n&2^{n+1}-2\cdot 3^n\\3^n-2^n&2^{n+1}-3^n\end{pmatrix}$$
Verificare: $x_3=27-8=19$ și $y_3=24-54=-30$, la fel ca la Pasul 1 ✓.
5. Matrice cu sin și cos
Definiție
Pentru $t\in\mathbb{R}$ notăm $R(t)=\begin{pmatrix}\cos t&-\sin t\\\sin t&\cos t\end{pmatrix}$. Înmulțirea cu $R(t)$ rotește un punct din plan în jurul originii cu unghiul $t$ (o matrice de rotație).
De reținut
$R(t)\cdot R(u)=R(t+u)$: rezultă din formulele pentru $\cos(t+u)$ și $\sin(t+u)$.
$R(t)^n=R(nt)$, pentru orice $n\in\mathbb{N}^*$ (prin inducție). În particular $R(\pi)=-I_2$ și $R(2\pi)=I_2$.
Matrice reductibile la $R(t)$. Dacă $A=\begin{pmatrix}a&-b\\b&a\end{pmatrix}$, $(a,b)\ne(0,0)$, și $r=\sqrt{a^2+b^2}$, atunci $A=r\begin{pmatrix}\frac{a}{r}&-\frac{b}{r}\\\frac{b}{r}&\frac{a}{r}\end{pmatrix}=r\,R(t)$, cu $\cos t=\frac{a}{r}$, $\sin t=\frac{b}{r}$. Deci $A^n=r^n\,R(nt)$.
Este aceeași idee ca la forma trigonometrică a numărului complex $a+bi=r(\cos t+i\,\sin t)$.
★ Metodă
Metoda matricelor de rotație
- Verific forma: pe diagonala principală același număr $a$, pe cealaltă diagonală $-b$ (sus) și $b$ (jos).
- Calculez $r=\sqrt{a^2+b^2}$ și dau factor comun $r$.
- Găsesc $t$ cu $\cos t=\frac{a}{r}$ și $\sin t=\frac{b}{r}$.
- Scriu $A^n=r^n\,R(nt)$ și reduc unghiul $nt$ la un unghi din $[0,2\pi)$.
Exemplul 6 · Matrice de rotație
Calculează $A^6$ și $A^{2026}$ pentru $A=\begin{pmatrix}1&-\sqrt{3}\\\sqrt{3}&1\end{pmatrix}$.
$r=\sqrt{1+3}=2$, $\cos t=\frac{1}{2}$, $\sin t=\frac{\sqrt{3}}{2}$, deci $t=\frac{\pi}{3}$ și $A=2R\left(\frac{\pi}{3}\right)$.
$A^n=2^n\begin{pmatrix}\cos\frac{n\pi}{3}&-\sin\frac{n\pi}{3}\\\sin\frac{n\pi}{3}&\cos\frac{n\pi}{3}\end{pmatrix}$, deci $A^6=2^6R(2\pi)=64\,I_2$.
$2026=6\cdot 337+4$, deci $A^{2026}=2^{2026}R\left(\frac{4\pi}{3}\right)=2^{2026}\begin{pmatrix}-\frac{1}{2}&\frac{\sqrt{3}}{2}\\-\frac{\sqrt{3}}{2}&-\frac{1}{2}\end{pmatrix}=2^{2025}\begin{pmatrix}-1&\sqrt{3}\\-\sqrt{3}&-1\end{pmatrix}$.
★ Cel mai important
Cum aleg metoda? Începe mereu cu $A^2$: de cele mai multe ori îți arată drumul.
- Calculez $A^2$ (eventual $A^3$). Apare $I_p$, $-I_p$, $O_p$ sau $kA$? → puteri care se repetă.
- Pe diagonala principală se repetă același număr $a$, iar $B=A-aI_p$ are $B^2=O_p$ sau $B^3=O_p$? → binomul lui Newton.
- Matricea are forma $\begin{pmatrix}a&-b\\b&a\end{pmatrix}$? → $A=r\,R(t)$ și $A^n=r^n\,R(nt)$.
- Altă matrice de ordinul 2? → relația Hamilton–Cayley.
- În $A^2$, $A^3$ se vede un model clar? → intuiesc forma lui $A^n$ și o demonstrez prin inducție.
Exerciții
Lucrează în ordine. La fiecare exercițiu, scrie mai întâi ce metodă alegi și de ce.
Nivel de bază
-
Fie $A=\begin{pmatrix}a&b\\c&d\end{pmatrix}\in\mathcal{M}_2(\mathbb{C})$. Calculează $A^2$ și $(a+d)A$, apoi arată că $A^2-(a+d)A+(ad-bc)I_2=O_2$.
-
Fie $A=\begin{pmatrix}1&3\\0&1\end{pmatrix}$.
a) Calculează $A^2$ și $A^3$.
b) Intuiește forma lui $A^n$ și demonstreaz-o prin inducție matematică.
c) Calculează $A^{10}$.
-
Fie matricea diagonală $A=\begin{pmatrix}2&0&0\\0&-1&0\\0&0&3\end{pmatrix}$.
a) Calculează $A^n$, $n\in\mathbb{N}^*$.
b) Calculează $A^5$.
-
Fie $A=\begin{pmatrix}0&1\\-1&0\end{pmatrix}$.
a) Calculează $A^2$ și arată că $A^4=I_2$.
b) Calculează $A^{2026}$ și $A^{2027}$.
-
Fie $A=\begin{pmatrix}2&-2\\1&-1\end{pmatrix}$.
a) Arată că $A^2=A$.
b) Calculează $A^{2026}$ și suma $A+A^2+\ldots+A^{10}$.
-
Fie $A=\begin{pmatrix}1&2\\3&6\end{pmatrix}$.
a) Determină numărul real $k$ pentru care $A^2=kA$.
b) Calculează $A^n$, $n\in\mathbb{N}^*$, și apoi $A^3$.
-
Fie $B=\begin{pmatrix}0&1&2\\0&0&3\\0&0&0\end{pmatrix}$. Calculează $B^2$ și $B^3$. Cât este $B^{2026}$?
-
Fie $A=\begin{pmatrix}2&1\\0&2\end{pmatrix}$.
a) Scrie $A=2I_2+B$ și calculează $B^2$.
b) Calculează $A^n$ cu binomul lui Newton.
c) Calculează $A^5$.
-
Fie $A=\begin{pmatrix}1&2\\3&4\end{pmatrix}$.
a) Scrie relația Hamilton–Cayley pentru $A$.
b) Determină numerele reale $x$ și $y$ pentru care $A^3=xA+yI_2$.
c) Calculează $A^3$.
-
Fie $A=\begin{pmatrix}\frac{1}{2}&-\frac{\sqrt{3}}{2}\\\frac{\sqrt{3}}{2}&\frac{1}{2}\end{pmatrix}$.
a) Găsește $t\in[0,2\pi)$ pentru care $A=R(t)$.
b) Calculează $A^3$ și $A^6$.
c) Care este cel mai mic $n\in\mathbb{N}^*$ pentru care $A^n=I_2$?
-
Adevărat sau fals? Pentru fiecare propoziție falsă, dă un contraexemplu din $\mathcal{M}_2(\mathbb{R})$.
a) Dacă $A^2=O_2$, atunci $A=O_2$.
b) $(A+I_2)^n=\sum_{k=0}^{n}C_n^k\,A^k$, pentru orice $A\in\mathcal{M}_2(\mathbb{R})$ și $n\in\mathbb{N}^*$.
c) $(AB)^2=A^2B^2$, pentru orice $A,B\in\mathcal{M}_2(\mathbb{R})$.
d) Dacă $A^3=I_2$, atunci $A^{2027}=A^2$.
Nivel consolidat
-
Fie $A=\begin{pmatrix}1&1&1\\0&1&1\\0&0&1\end{pmatrix}$.
a) Scrie $A=I_3+B$ și calculează $B^2$ și $B^3$.
b) Arată că $A^n=\begin{pmatrix}1&n&\frac{n(n+1)}{2}\\0&1&n\\0&0&1\end{pmatrix}$, pentru orice $n\in\mathbb{N}^*$.
c) Calculează $A^{10}$.
-
Fie $A=\begin{pmatrix}3&1\\-1&1\end{pmatrix}$.
a) Scrie relația Hamilton–Cayley pentru $A$ și arată că $(A-2I_2)^2=O_2$.
b) Calculează $A^n$, $n\in\mathbb{N}^*$.
c) Calculează $A^4$ în două moduri: cu formula de la b) și ca $A^2\cdot A^2$.
-
Fie $A=\begin{pmatrix}5&-6\\3&-4\end{pmatrix}$.
a) Arată că $A^2=A+2I_2$.
b) Scrie $A^n=x_nA+y_nI_2$ și arată că $x_{n+2}=x_{n+1}+2x_n$.
c) Determină $x_n$, $y_n$ și $A^n$.
d) Calculează $A^5$.
-
Activitate pe grupe · Aceeași matrice, trei drumuri. Fie $A=\begin{pmatrix}1&-1\\1&1\end{pmatrix}$. Clasa se împarte în trei grupe.
Grupa 1: calculează $A^2$ și $A^4$ și folosește puterile care se repetă.
Grupa 2: scrie relația Hamilton–Cayley și exprimă $A^3$ și $A^4$ în funcție de $A$ și $I_2$.
Grupa 3: scrie $A=\sqrt{2}\,R(t)$ și folosește $R(t)^n=R(nt)$.
a) Toate grupele: calculează $A^8$.
b) Arată că $A^{2026}=2^m\begin{pmatrix}0&-1\\1&0\end{pmatrix}$ și află numărul natural $m$.
c) Comparați rezolvările: care drum a fost cel mai scurt? Ce drum ați alege pentru $A^{2027}$?
-
Fie $A=\begin{pmatrix}\sqrt{3}&1\\-1&\sqrt{3}\end{pmatrix}$.
a) Găsește $t\in(-\pi,\pi]$ pentru care $A=2R(t)$. Atenție la semne!
b) Calculează $A^6$ și $A^{12}$.
c) Care este cel mai mic $n\in\mathbb{N}^*$ pentru care $A^n=k\,I_2$, cu $k$ număr real?
-
Găsește greșeala. Un elev scrie: „$A=\begin{pmatrix}2&1\\1&2\end{pmatrix}=2I_2+B$, cu $B=\begin{pmatrix}0&1\\1&0\end{pmatrix}$, deci $A^n=2^nI_2+n\cdot 2^{n-1}B$.”
a) Verifică formula elevului pentru $n=2$. Unde a greșit?
b) Calculează $B^2$ și reia calculul cu binomul lui Newton, grupând separat termenii cu $B^k=I_2$ și pe cei cu $B^k=B$. Indicație: $3^n=(2+1)^n$ și $1=(2-1)^n$.
c) Arată că $A^n=\frac{3^n+1}{2}\,I_2+\frac{3^n-1}{2}\,B$ și calculează $A^4$.
-
Fie $J=\begin{pmatrix}1&1&1\\1&1&1\\1&1&1\end{pmatrix}$.
a) Arată că $J^2=3J$ și dedu că $J^k=3^{k-1}J$, pentru $k\ge 1$.
b) Folosind binomul lui Newton, arată că $(I_3+J)^n=I_3+\frac{4^n-1}{3}\,J$.
c) Calculează $\begin{pmatrix}2&1&1\\1&2&1\\1&1&2\end{pmatrix}^3$.
Nivel avansat
-
Pentru $x\in\mathbb{R}$ fie $M(x)=\begin{pmatrix}1&x&\frac{x^2}{2}\\0&1&x\\0&0&1\end{pmatrix}$.
a) Arată că $M(x)\cdot M(y)=M(x+y)$, pentru orice $x,y\in\mathbb{R}$.
b) Dedu $\left(M(x)\right)^n$ și calculează $\left(M(1)\right)^{10}$.
c) Calculează produsul $M(1)\cdot M(2)\cdot\ldots\cdot M(10)$.
-
Șirul lui Fibonacci este definit prin $F_0=0$, $F_1=1$, $F_{n+1}=F_n+F_{n-1}$, $n\ge 1$. Fie $A=\begin{pmatrix}1&1\\1&0\end{pmatrix}$.
a) Demonstrează prin inducție că $A^n=\begin{pmatrix}F_{n+1}&F_n\\F_n&F_{n-1}\end{pmatrix}$, pentru orice $n\in\mathbb{N}^*$.
b) Calculează $A^{10}$.
c) Folosind $A^{m+n}=A^m\cdot A^n$, arată că $F_{m+n}=F_{m+1}F_n+F_mF_{n-1}$, pentru orice $m,n\in\mathbb{N}^*$.
-
Fie $A\in\mathcal{M}_2(\mathbb{R})$ cu $A^3=O_2$, iar $s$ și $p$ numerele din relația Hamilton–Cayley, $A^2=sA-pI_2$.
a) Arată că $A^3=(s^2-p)\,A-sp\,I_2$.
b) Arată că $A^2=O_2$. Indicație: tratează separat cazul $A=k\,I_2$.
-
Câte matrice distincte are mulțimea $\{A^n\mid n\in\mathbb{N}^*\}$ pentru fiecare dintre matricele de mai jos?
a) $A=R\left(\frac{2\pi}{7}\right)$
b) $A=\begin{pmatrix}0&-1\\1&-1\end{pmatrix}$ (din Exemplul 2)
c) $A=\begin{pmatrix}1&1\\0&1\end{pmatrix}$
-
Formulează tu. Lucrați în perechi.
a) Găsește o matrice $B\in\mathcal{M}_2(\mathbb{Z})$, $B\ne O_2$, cu $B^2=O_2$.
b) Construiește cu ea o matrice $A=aI_2+B$ și scrie pentru colegul de bancă un exercițiu ca exercițiul 12. Rezolvă-l și tu, apoi schimbați caietele și comparați rezolvările.
Matrice în situații practice
Situațiile sunt inventate, dar seamănă cu cele reale. Treci datele dintr-un tabel într-o matrice și folosești puterile ei ca să prezici ce urmează.
-
Biciclete de închiriat. O firmă are 100 de biciclete și două stații: Centru (C) și Parc (P). Luni dimineața toate bicicletele sunt în C. În fiecare zi, din bicicletele aflate dimineața în C, 80% ajung seara tot în C și 20% în P. Din cele aflate în P, 30% ajung în C și 70% rămân în P. Nu se pierde nicio bicicletă și nu se adaugă altele.
ajung în \ pleacă din C P C $0{,}8$ $0{,}3$ P $0{,}2$ $0{,}7$ a) Scrie matricea de tranziție $T$ din tabel. Ce înseamnă elementul $0{,}3$? Ce observi la suma elementelor de pe fiecare coloană?
b) Notăm cu $X_n=\begin{pmatrix}c_n\\p_n\end{pmatrix}$ numărul de biciclete din C și din P după $n$ zile, $X_0=\begin{pmatrix}100\\0\end{pmatrix}$. Arată că $X_{n+1}=T\,X_n$ și dedu că $X_n=T^n X_0$.
c) Calculează $X_1$, $X_2$ și $X_3$.
d) Scrie relația Hamilton–Cayley pentru $T$, determină $T^n$ și arată că $c_n=60+\frac{40}{2^n}$.
e) Ce se întâmplă cu numărul de biciclete din fiecare stație după foarte multe zile? Câte biciclete ar trebui să fie în C și în P pentru ca numărul lor să nu se mai schimbe de la o zi la alta?
-
Nava din joc. Într-un joc pe calculator, o navă pornește din punctul $(1,0)$. La fiecare apăsare a unei taste, nava se rotește în jurul originii cu $30^\circ$, în sens trigonometric. După $n$ apăsări, coordonatele ei sunt $\begin{pmatrix}x_n\\y_n\end{pmatrix}=R\left(\frac{\pi}{6}\right)^n\begin{pmatrix}1\\0\end{pmatrix}$.
a) După câte apăsări ajunge nava prima dată înapoi în punctul de plecare?
b) Unde se află nava după 2026 de apăsări?
c) Programatorul vrea ca, la fiecare apăsare, nava să se și depărteze de origine: distanța până la origine se dublează. Ce matrice $A$ trebuie să folosească în loc de $R\left(\frac{\pi}{6}\right)$?